- conformitáte
- s. f., g.-d. art. conformitäţii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
conformitáte
Look at other dictionaries:
conformitate — CONFORMITÁTE s.f. Raportul dintre două lucruri conforme; potrivire, concordanţă. ♢ expr. În conformitate cu... = potrivit cu..., de acord cu... Pentru conformitate = formulă prin care se confirmă exactitatea copiei scoase după un act sau după un… … Dicționar Român
asentiment — ASENTIMÉNT, asentimente, s.n. Consimţământ, aprobare, încuviinţare dată cuiva pentru a face ceva. ♢ expr. A fi în asentimentul cuiva = a proceda în conformitate cu dorinţa cuiva; a avea aprobarea cuiva într o acţiune. – Din fr. assentiment.… … Dicționar Român
conform — CONFÓRM, Ă, conformi, e, adj. 1. (Despre acte, copii etc.) Care are acelaşi cuprins cu...; identic. 2. Care este corespunzător; potrivit. ♦ (Adverbial) În conformitate cu..., la fel cu..., după. – Din fr. conforme. Trimis de Joseph, 15.12.2008.… … Dicționar Român
drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… … Dicționar Român
armonie — ARMONÍE1, armonii, s.f. Potrivire desăvârşită a elementelor unui întreg. ♦ Bună înţelegere în relaţiile dintre două persoane, două colectivităţi etc. ♦ Îmbinare melodioasă a mai multor sunete (în muzică sau în poezie); spec. (muz.) concordanţă… … Dicționar Român
corespunzător — CORESPUNZĂTÓR, OÁRE, corespunzători, oare, adj. Care corespunde, care se potriveşte, care este potrivit sau conform, care se află în conformitate cu...; adecvat, potrivit, nimerit. – Corespunde + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu, 16.05.2004.… … Dicționar Român
ilegal — ILEGÁL, Ă, ilegali, e, adj. 1. Care nu este în conformitate cu legea, care încalcă legea. 2. Care nu este recunoscut, admis de lege, aprobat de autorităţile unei ţări, care desfăşoară în ascuns o activitate (politică); p. ext. care serveşte… … Dicționar Român
ortodoxie — ORTODOXÍE s.f. 1. Confesiune creştină care a păstrat neschimbate dogmele, tradiţia, cultul şi organizarea bisericească fixate prin cele şapte sinoade ecumenice; p. ext. biserica ortodoxă; religia ortodoxă. 2. Conformitate, concordanţă cu… … Dicționar Român
ortografic — ORTOGRÁFIC, Ă, ortografici, ce, adj. Care aparţine ortografiei, privitor la ortografie, de ortografie. ♦ În conformitate cu regulile ortografiei, corect din punctul de vedere al ortografiei. – Din fr. orthographique. Trimis de ionel bufu,… … Dicționar Român
adevărat — ADEVĂRÁT, Ă, adevăraţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni; netăgăduit, incontestabil, real. ♢ loc. adv. Cu adevărat = într adevăr. 2. (În opoziţie cu fals) Veritabil, autentic. 3. (Adesea… … Dicționar Român
